Cred că în ultima perioadă, prietenilor mei feisbucieni, și nu numai, le-am făcut capetele pătrate cu „lamentările” sau kind reminder-ele mele legate de BurgerFest 2016, unde m-am dus cu scopul de a-mi lipi de frunte eticheta de șefa la burgeri, și de primul semimaraton alergat în beneficiul Hospice Casa Speranței. Astăzi voi povesti despre cum a fost prima competiție de gătit…burgeri, unde am fost jurizată, chipurile, pe bune.

Despre motivul pentru care m-am înscris la competiția de amatori am povestit deunăzi și insist prin a le spune gurilor rele că „burgerii” de la Mec n-au nici în clin, nici în mânecă cu burgerii gătiți în restaurante, care folosesc retețe și ingrediente mai neconvenționale și de calitate superioară. Mă găsesc în acest punct al vieții în care-s dispusă să închin o odă acestui preparat al zeilor care, mai mult decât a fi devenit ceva cool de tras în pozele pentru Instagram, reprezintă o masă teribil de decadentă, dar demențial de gustoasă. Acestea fiind spuse, cum eu gătesc de plăcere și, mainly, de nevoie, am zis că-i cazul să mă încumet într-ale burgetărelii și sâmbătă m-am prezentat la Verde Stop cu tot cu asistentul bărbos și ustensilele de lucru.

Mecanismul a fost unul simplu: pe parcursul zilei concurenții intrau la mesele de lucru în serii de câte doi având la dispoziție 45 de minute să realizeze ăl’ mai breaz burger dintre toți (că nu toți au respectat acest timp întocmai, bașca au furat din cașcaval, e partea a doua, dar asta-i altă discuție). Când mi-a venit rândul, pe la aproximativ 13:30, mi-am golit sarsanalele și am înșirat ingredientele și ustensilele pe masa de lucru. La dispoziție am avut frigiderul care mi-a găzduit ingredientele pentru o scurtă perioadă, grill-ul pe care a sfârâit carnea și, desigur, masa de lucru. În rest, m-am prezentat cu tot ce mă putea ajuta pe mine în realizarea burgerilor (o rețetă x 4 bucăți). Mi-aș fi dorit să am unde să mă pot spăla pe mâini din când în când, dar am improvizat. Așadar, dacă vreți să vă înhămați pe viitor la un astfel de concurs, e bine să prevedeți mai multe aspecte care v-ar putea da peste cap universul roz.

Nu voi zăbovi prea mult asupra rețetei, pe scurt, am gătit un burger cu guacamole (sau mă rog, un wannabe guacamole, că avocado ăla mi-a dat bătăi de cap) și am introdus în marea ecuație și dulceață de roșii (o combinație foarte pe gustul meu). M-am luat de nea’ avocado, când vina a fost a mea pentru că nu mi l-am procurat din vreme și, evident, nu a fost suficient de copt, că de altfel rețeta de guacamole nu a fost una tipică, pentru că piticilor mei de la cratiță le place să se joace cu arome în general. La carne am stat cu emoții pentru că a fost prima oară când am gătit-o pe grill, dar am avut încredere în mixul de mirodenii și condimente folosit. Cert e că am avut un mastodont de burger, pare-mi se că cel mai mare din competiție, dar treaba aia cu mărimea care contează nu-i aplicabilă peste tot. Nu m-am suit pe podium, deși aș fi sperat să se întâmple asta dar gusturile sunt pur subiective și, sincer, am văzut niște burgeri foarte șmecheri. Ce m-a deranjat, în schimb, a fost că juriul nu s-a menținut până la finalul competiției și atâta vreme cât membrii s-au schimbat, este greu să ai o imagine de ansamblu, de aici eu îmi pun problema corectitudinii concursului. Nu am văzut clasamentul și încă îmi doresc să știu ce punctaj am avut, poate s-o întâmpla minunea asta, pentru că în fond a fost un concurs.

Trecând peste aspectele organizatorice cu care nu m-am împăcat 100%, a fost o experiență benefică și prima de felul ăsta pentru mine. Nu m-aș hazarda să zic că la anul voi participa din nou, dar nebănuite-s căile Domnului. Acum, dacă ar fi să discut despre eveniment la nivel general, mă leg din nou de gurile rele care au contestat taxa de intrare (15 lei/zi). Observ că oamenii încă nu înțeleg că printr-o taxă de genul ăsta se face departajarea între gurile-cască (pentru a fi politically correct) și cei care vor să testeze astfel de preparate într-un mediu unde logistica presupune totuși niște costuri. Din păcate, trăim în țara celor care consideră că nu trebuie să plătească bilet pentru a intra la concerte, așa că I rest my case.

Cum vorba multă, sărăcia omului, în încheiere îi felicit pe toți participanții, I’ve seen some great stuff în concurs, și le mulțumesc și organizatorilor pentru oportunitate. Sper, totuși, ca fiecare ediție să vină cu îmbunătățiri, că de altfel conceptul e fain. Cu toate că burgerii merită zeificați, eu voi avea o perioadă scurtă de abstinență, după care îmi voi lua pe rând fanii la niște sesiuni de testare, că atunci când te mănâncă, te scarpini. 😀
Advertisements